Franz Kafka avea 37 de ani când a început corespondența profesională cu mult mai tânăra lui traducătoare în limba cehă, Milena Pollak. El trăise deja toate marile crize ale vieții sale: întrerupsese două logodne şi se pregătea so rupă pe a treia, avea o relație îngrozitoare cu propria familie, avusese prima criză majoră de tuberculoză şi nu mai aştepta nimic bun de la viitor. În curând, schimbul de scrisori cu cea care urma să fie singura scriitoare dintre iubitele lui avea săi macine somnul şi săi redea o stranie poftă de viață. Această iubire a lui Kafka, desfăşurată epistolar, se va încheia ca toate celelalte, prin retragerea scriitorului, un ultim pas înapoi făcut înaintea morții. Un roman de dragoste străbătut de firul incandescent al angoasei, din care sau păstrat doar scrisorile
lui Kafka, nu şi cele ale Milenei, care avea să moară ani mai târziu în lagărul de la Ravensbrück, acesta pare pe alocuri dialogul epistolar a două fantome îndrăgostite, despărțite de un zid impenetrabil.
„Milena, ce nume bogat şi greu, aproape imposibil de ridicat de atâta abundență, şi care la început nu prea mia plăcut, mi se părea că e un grec sau un roman rătăcit prin Boemia, violat de limba cehă şi trădat în accent, dar este minunat ca formă şi culoare, o femeie pe care trebuie so scoți pe brațe din lume sau din foc, nu ştiu, iar ea se strânge docilă şi încrezătoare în brațele tale..." Franz Kafka, către Milena
„Am prins cândva o cârtiță și am duso în grădina cu hamei. Când am aruncato, sa afundat ca turbată în pământ, de parcă se scufunda în apă, și a dispărut. Așa ar trebui să ne ascundem de această poveste." Franz Kafka
Franz Kafka sa născut în 1883 la Praga, întro familie evreiască. A urmat Gimnaziul Umanist German Naţional, apoi sa înscris la Facultatea de Drept a Universităţii KarlFerdinand, obținând doctoratul în 1906. A lucrat ca avocat la o companie de asigurări, scriind noaptea, în secret, povestiri pe care până la urmă le publică în 1913, la insistențele prietenului său, poetul Max Brod. În 1914 începe să scrie romanul Procesul şi povestirea Colonia penitenciară, iar un an mai târziu publică nuvela Metamorfoza. Kafka nu a terminat niciunul dintre cele trei romane – Procesul (1925), Castelul (1926) şi America (1927) – şi şia distrus mare parte din scrieri. Max Brod a adunat şi a publicat postum tot ce a lăsat Kafka după moartea lui prematură, pe 3 iunie 1924, ignorând instrucțiunile autorului, care dorea ca opera săi fie arsă. În seria Anansi. Ego au apărut Jurnal și Scrisori către Felice.
